Capitolul IX

A doua zi i-am trimis mesaj lui B, “am uitat sa iti spun ceva important ieri, trebuie sa vorbim”. Chiar uitasem sa ii spun motivul principal pentru care am mers la ea. Era un lucru la care ma gandeam de ceva vreme, iar ultimul episod petrecut cu D m-a facut sa iau decizia asta.

 

  • Ce s-a intamplat? ma intreaba ea usor panicata.
  • Calmeaza-te, nu e nimic grav. Vreau doar sa stabilesc ceva cu tine.
  • Spune!
  • Vreau sa imi dai un plic, sau o cutie, ceva.
  • Pentru ce?

 

Am scos din portofel niste bani si i-am pus pe masa. Ea se uita la ei, apoi la mine, cu o privire plina de mirare si intrebari.

 

  • Ce-i cu banii aia?
  • Vreau sa ii las aici, sa ii pun intr-un plic sau o cutie, orice. Ideea e ca nu vreau sa ma ating de ei.
  • Vrei sa ii pastrez eu pentru tine?
  • Nu! Nu sunt pentru mine! Nu esti o banca. Vreau sa ii las aici pentru ca nu am nevoie de ei!
  • Ii ai de la fetele pe care le vezi?
  • Da!
  • Si de ce nu ai nevoie de ei?
  • Asa! Nu am nevoie de ei, nu-i vreau.
  • Nu inteleg.
  • Pur si simplu…vreau sa ii las aici, dar daca ai tu nevoie, poti sa ii folosesti.
  • Asta nu se va intampla, ma descurc fara probleme cu banii.
  • Atunci vor sta acolo pana cand le voi gasi o intrebuintare.
  • Imi explici tu cand crezi ca e momentul.
  • Poftim plicul asta. Poti sa ii pui aici. Ii lasi in dulap si nu se atinge nimeni de ei inafara de tine.

 

Am luat banii si i-am pus la locul indicat de ea. Erau acolo si cei primiti ultima data de la D, dar si ce s-au mai strans de la altele, pe care nu i-am cheltuit.

 

  • Acum, intr-o alta nota, asta ca sa schimbam subiectul, maine am o surpriza pentru tine.
  • Ia uimeste-ma!
  • Vine o prietena din Grecia pe la mine.
  • ..o prietena din Grecia spui…
  • Da! N-am mai vazut-o de ceva vreme si zilele trecute mi-a spus ca vine pe la mine.
  • Imi place cum suna!
  • Fii cuminte! Am spus ca vine pe la mine, nu la tine!
  • Stii foarte bine ca va ajunge si la mine!
  • De-aia iti si spun, sa nu cumva sa faci ceva sa fie asta ultima data cand o vad!
  • Asa parere proasta ai despre mine?
  • Deloc! Doar te anunt! Stiu ce iti poate pielea, mai ales ca sta o saptamana aici, in atata timp, la cum esti tu, poti sa ii frangi inima de zece ori.
  • Exagerezi! Nu sunt chiar asa! De cinci imi ajung.
  • Exact ce spuneam!
  • Si pe ce limba vorbesc cu ea?
  • In cazul in care nu ai invatat greceste in ultima perioada, poti sa vorbesti pe engleza. Plus ca stie si putina romana, vine de multi ani pe aici.
  • Am inteles draga, promit sa fiu cat mai gentleman posibil.
  • Gentleman esti mereu! De multe ori ma mir si eu cum de te porti atat de frumos cu o fata, avand in vedere ca de cele mai multe ori ajungi sa ii ranesti sentimentele. Eu ziceam sa nu iti faci tu numarul tau obisnuit. Va vedeti, vorbiti, stiu clar ca va ajunge in patul tau, dar atat. Nu vreau sa faci tu ce faci de obicei, sa te joci cu mintea ei.
  • Cati ani are?
  • Treizeci si ceva…
  • La anii astia tu crezi ca se mai lasa prostita de unul ca mine?
  • La tine nu se aplica asa ceva! Stiu foarte bine ce ii poate mintea, nu e genul de femeie usor manipulabila, dar cu tine nu stie niciodata.
  • Bine draga, am sa ma port exemplar!
  • ..am sa vad la momentul potrivit.
  • Apropo de asta, mereu am vrut sa te intreb, cum poti tu sa spui ca esti grecoaica daca tu nu sti sa vorbesti greceste?
  • In primul rand eu sunt romanca, iar in al doilea, tu nu stii un lucru despre familia mea, bunicul meu, tatal mamei mele era roman. Mama mea stia sa vorbeasca bine romaneste inainte sa se stabileasca aici. Ea cu tata se stiau intainte sa se casatoreasca si stand cu ea multa vreme a invatat si el putin. Cand am venit noi in Romania eu eram foarte mica si singura limba care se vorbea, chiar si in casa, era romana. Ai mei vorbeau in greceste cand erau discutii pe care eu nu trebuia sa le aud.
  • Interesant! Ma gandeam eu cum de nu sti tu doar cateva cuvinte in greceste.
  • Acum stii…
  • ..

 

Venise si ziua in care tipa despre care mi-a spus a ajuns la ea. M-am prezentat si eu la ea acasa sa vad, pana la urma, de unde grija asta pentru sentimentele si sufletul vechii ei cunostinte.

 

B era in cealalta camera cu “treaba” iar tipa statea in bucatarie si fuma relaxata dintr-o tigara. Statea picior peste picior, lasand sa se vada forma frumoasa a acestora, avea o mana pe masa, iar cealalta, in care era tigara, o tinea in sus, tragand din cand in cand cate un fum. De la inceput am remarcat pozitia pe care o avea, cu spatele arcuit si nonsalanta pe care o emana, toate ii dadeau un aer de doamna stilata. Nu ma auzise cand am intrat in casa, iar acest lucru imi oferise cateva secunde sa o pot urmari si sa imi fac prima impresie despre ea.

 

Am ajuns pana la usa bacatariei. M-am sprijinit cu umarul de tocul usii si ma uitam la ea. Zambetul strengaresc si privirea pe masura erau la locul lor. Am inceput eu discutia, intr-o engleza pe care incercam sa o vorbesc cat mai bine cu putinta:

 

  • Oh, buna! M-ai speriat, nu te-am auzit cand ai intrat!
  • Scuza-ma, nu asta era intentia mea, doar ca aveam o priveliste foarte frumoasa si nu voiam sa stric momentul.
  • Ce priveliste?
  • O femeie, stand la masa, fumand dintr-o tigara, emanand feminitate!
  • Tu trebuie sa fii cel de care mi-a povestit B.
  • De ce crezi asta?
  • Am eu o presimtire, plus ca mi-a spus cate ceva despre tine si cand te-am auzit cum vorbesti, am facut repede legatura.
  • Destul de repede as spune eu.
  • Ce sa zic…te faci remarcat repede.
  • Cu placere, dar cred ca nu am facut cunostinta, eu sunt H.

 

Mi-a intins mana la fel de increzatoare cum o vazusem pana atunci, lasand sa se vada tatuajul care il avea pe incheietura. Am raspuns gestului ei, insa nu i-am dat drumul mainii la fel de repede cum ar fi vrut ea. O tineam de mana si ma uitam in ochii ei, zambeam, dar nici ea nu facea niciun gest. Ma fixa cu privirea si incerca sa fie la fel de stapana pe sine cum paream si eu.

 

I-am dat drumul mainii si am invitat-o se aseze.

 

  • Si spui ca B ti-a povestit multe despre mine…
  • Mi-a spus cate ceva.
  • Daca iti spunea doar “cate ceva” nu cred ca iti dadeai seama cine sunt eu doar din felul in care m-am uitat la tine si din cum vorbesc.
  • Acum chiar sunt sigura ca tu esti cel de care vorbea ea.
  • Sunt curios, ce ti-a spus despre mine?
  • Asta cred ca ar trebui sa ramana intre mine si ea.
  • Oricum aflu si cred ca ar fi mai bine daca as afla de la tine decat de la ea, ar parea o poveste mai sincera.
  • Aflii? Cum ai sa faci asta?
  • Daca intradevar ti-a spus despre mine, atunci ar trebui sa stii ca ma pricep sa scot chestiile astea de la oameni.
  • Atunci va trebui sa o convingi pe ea sa iti spuna, eu nu am de gand sa fac asta.

 

Blufam. Era adevarata partea in care spuneam ca daca vreau pot sa “descos” un om, insa in situatia de fata, nu aveam nici cea mai mica intentie sa aflu ce i-a spus B despre mine, dar voiam sa fac conversatie cu ea si sa o fac sa imi spuna ea lucrurile astea. Incercam sa par si eu putin superior.

 

  • Bine atunci, nu mai insist, dar sa stii ca tot am sa aflu si mai mult decat atat, am sa aflu si lucruri despre tine, sa fim chit in ceea ce priveste povestile.
  • Chiar esti increzator in tine!
  • Tot timpul!
  • Imi place asta.
  • Ca sa vezi, doar cateva minute impreuna si deja esti impresionata. Sa nu te indragostesti de mine!

 

Radeam amandoi. Era o relaxare intre noi de care incercam sa profit cat mai mult. Vedeam ca ii placea sa vorbeasca cu mine, mai ales ca era foarte curioasa daca vorbele prietenei ei sunt adevarate. Voia sa vada daca eu sunt chiar asa cum ii spusese ea. Eu, in schimb, nu eram stresat de situatie deloc. Incercam sa vorbesc cu ea cat mai lejer, stiam de ce sunt in stare si nu eram emotionat deloc. Imi faceam doar numarul meu. Acestui lucru se datorau si micile…intepaturi care i le mai aruncam din cand in cand. Ii spusesem sa aiba grija sa nu se indragosteasca de mine, eu, un pusti, iar comparativ cu varsta ei parca paream si mai mic. Toate acestea, insa, nu contau pentru mine. Am fost impresionat de ea de la inceput si stiam ca trebuie sa fac orice ca sa o trec si pe ea pe lista. Pe langa faptul ca avea un stil care imi placea foarte mult, unul din detaliile care ma atrageau cel mai mult era varsta. Tot timpul am preferat femeile in locul fetelor. Daca o femeie, mai ales daca a trecut cu cativa ani de varsta adolescentei, reuseste sa te faca sa intorci privirea dupa ea, sa o apreciezi, sa o remarci si mai ales sa arate si pe sub haine la fel de bine, este de zece ori mai de apreciat decat una mai tanara. La varsta ei tot ce trebuie sa faca este sa “existe”! Pielea e intinsa, toate acele mici defecte care apar de la o anumita varsta nu exista, nu trebuie sa faca mare lucru sa arate bine. De cealalta parte, in schimb, lucrurile nu stau la fel, iar pentru mine asta conteaza enorm. Poate era si mintea mea care, la modul in care functiona, era normal sa gandeasca cu cativa ani mai mult, sa caute lucruri pe care in mod normal le-ar vrea un barbat, nu un baiat.

 

Discutia noastra a fost la un moment dat intrerupta de B. Terminase “sedinta” din cealalta camera. Nu mai era la fel mirata sa ma vada acolo, cum se intampla cu ceva vreme in urma. Devenisem un obisnuit al locului si de multe ori chiar se astepta sa fiu prin preajma.

 

A consdu-o pana la usa pe tipa cu care era, apoi s-a intors in bucatarie. Eu eram in picioare, rezemat de mobila. Cand a trecut pe langa mine s-a apropiat putin si mi-a soptit la ureche: “i-am dat numarul tau de telefon. A insistat pentru el, a spus ca te cauta ea”.

 

Exact asa cum imi placea mie. Aveam o satisfactie enorma cand o fata facea primul pas, sau macar sa vad ca isi da putin interesul, ma facea sa o doresc de zece ori mai mult. Cu toate astea, insa, calmul pe care il aveam in mine si lipsa de emotii in aceste situatii m-au facut sa nu tresar deloc, sa nu simt mare lucru: “sa astepte, am alte lucruri de facut acum”. Ma refeream bineinteles la H. Ea era prima pe lista, atentia mea trebuia sa fie doar in directia ei.

 

Ne-am asezat toti trei la povesti. Atmosfera era exact asa cum imi place mie. Un grup restrans de persoane, o singura discutie, fiecare sa se simta implicat in subiect. Se radea, se glumea, se povesteau multe lucruri, chiar daca la un moement dat ajunsesem sa vorbim in trei limbi. Ma simteam bine, eram relaxat. Nu aflasem multe lucruri intime din viata ei, lucruri pe care le puteam exploata mai tarziu, insa nici nu simteam nevoia de asa ceva. Stiam ca la un moment dat va pleca, nu voi apuca sa imi fac eu jocul pana la capat, joc in care sa folosesc toate acele informatii si pe langa toate, ii promisesem lui B ca nu am sa exagerez cu relatia dintre mine si prietena ei. Astfel ca, povestile, amintirile si celelalte banalitati care s-au disctutat atunci erau de ajuns pentru mine in acel moment.

 

La un moment dat a venit vremea sa plec. M-am ridicat de pe scaun si fara prea multa jena am mers sa o sarut pe obraji, asa…ca de despartire. Cand am ajuns langa ea, la fel ca si B mai devreme imi sopteste la ureche: “te astept deseara aici”. Pentru prima data de cand vorbeam cu ea am simtit o emotie in suflet. Imi placea gestul ei, nu ma asteptam sa spuna asta si ma facea sa fiu si mai multumit. “Nu ma astepta ca nu am sa vin. Ne vedem maine”.

 

Era modul meu de a mari suspansul, de a vedea ce fel de persoana este ea, totusi, nu era un mod foarte placut pentru o femeie sa fie refuzata si pe langa toate astea era si felul meu de a fi, nu ma intalneam cu ele noaptea.

 

Am plecat. In urma mea au ramas doar sprancene ridicate si eram sigur ca B avea cateva explicatii de dat. Nu stiam daca va fi in stare sa faca asta, noi nu prea am vorbit despre partea asta, dar ma asteptam ca la prima ocazie sa ma ia pe mine la intrebari. Ma gandeam doar la cum va reactiona H mai departe. La fiecare varianta a ei, eu aveam pregatit scenariul. Stiam cum sa imi joc cartile in orice situatie. Mintea mea nu statea deloc. Faceam calcule si ma pregateam pentru fiecare reactie de-a ei posibila. M-as fi bucurat daca ar fi luat-o ca pe un gest interesant, sa fie si mai intrigata de mine, insa nu ma puteam baza doar pe asta. La fel de bine putea sa fie finalul pentru noi. In mintea femeilor este un declic major in situatiile astea. Un barbat e obisnuit cu refuzul, caz in care se hotaraste sa fie mai insistent sau trece la urmatoarea. Femeile, in schimb, nu gandesc asa. Daca vreodata ea ti se ofera, iar tu o refuzi, pentru ea va fi una din cele mai mari insulte si de cele mai multe ori razbunarea ei va fi dureroasa.

 

A doua zi am mers la B asa cum am ramas intelesi. Asteptam acum sa vad care dintre ele va fi prima care ma ia la intrebari. In casa era doar “colega de camera”, iar subiectul principal a intrat in discutie de la inceput:

 

  • Si, ia spune, cum ti se pare?
  • Cine?
  • Termina cu prostiile! Stii la cine ma refer!
  • Cum sa mi se para…e ok.
  • Nu ma duci cu de-astea! Iti place!
  • Normal ca imi place! Ai vazut si tu cum e, cum vorbeste, cum se comporta, are ceva care ma face sa imi placa foarte mult!
  • Si atunci de ce nu ai venit aseara inapoi?
  • Asta e regula! Nu am nimic cu ea, nu e din cauza ei.
  • Si atunci? Explica-mi ca nu inteleg. Nu te intalnesti cu niciuna seara, sau noaptea?
  • Exact! Nu ma intalnesc cu niciuna seara, sau cel putin nu seara tarziu si cu atat mai putin noaptea.
  • De ce?
  • Cum sa iti explic…tu sti cum sunt eu, ce e important pentru mine. Cititul si mai ales scrisul sunt mai mult decat o pasiune. Eu prin scris imi eliberez mintea, fac ordine in ganduri. E singura varianta, pe langa cea pe care o sti deja, prin care reusesc sa nu imi supraincalzesc creierul si momentul in care pot sa scriu e seara, sau noaptea. Noptile sunt doar ale mele, nu se impart cu nimeni. Atunci simt ca toate cuvintele capata un sens, ca ceea ce apare pe foaie e asa cum imi doresc eu sa fie, iar aceste momente nu le pierd pentru simplu…sex. Niciodata nu a fost vorba doar de asa ceva, iar al doilea motiv, aproape la fel de important ca primul…ce fac eu aici nu stie nimeni! Partea asta din viata mea nu o cunoaste nimeni, bine, inafara de tine, si vreau sa ramana asa. Daca eu sunt plecat noptile voi da de banuit, insa daca sunt acasa, atunci nu se intreaba nimeni ce fac. Vreau sa mentin o liniste in ceea ce priveste subiectul asta, nu vreau sa isi bage nimeni nasul, atat prietenii cat si familia.
  • Nu ma asteptam la raspunsul asta. Chiar m-ai bagat putin in ceata…
  • Ai vrut o explicatie, ai primit-o. Nu am nimic cu H, doar ca nici ea nu face exceptie de la regula.
  • Am inteles…ai scris mult pana acum?
  • ..doar ca pe gustul meu nu sunt prea multe pagini.
  • Mie cand imi arati?
  • Va fi cam greu sa fac asta. De obicei, dupa ce termin de scris, sterg tot.
  • De ce faci asa ceva!?
  • Pentru ca geniul neinteles sa mearga pana la capat!
  • Cine te mai intelege? Daca printre randurile alea e ceva atat de bun incat trebuie aratat lumii?
  • Nu sunt genul! Nu sunt facut sa fiu celebru, nu-i pentru mine asa ceva. Eu sunt cel din spatele cortinei. Nu iau niciodata aplauze, insa fara mine piesa nu exista.
  • Nu stiu ce e mai ciudat, faptul ca ai spus asta, sau ca iti dau dreptate in totalitate…
  • Imi dai dreptate? imi placea atat de mult ca a vazut si ea acest lucru ca am simtit nevoia sa il mai aud o data.
  • Da! Adica…vad tot timpul cum esti tu, chiar si aici, unde pot sa spun ca esti pe un teritoriu strain, iti asumi multe lucruri, iei decizii, te implici. Bine…in stilul tau, care dupa parerea mea l-as schimba maine, insa se simte superioritatea aia…nu stiu cum sa explic, dar intelegi tu la ce ma refer.
  • Inteleg si iti multumesc. Cat despre stil…asa sunt eu. Lucrurile trebuie facute in felul meu si cu viteza pe care o hotarasc eu, altfel nu mai am niciun interes.
  • ..exact ce spuneam. L-as schimba maine daca as putea, insa cateodata, cand te vad “in actiune”, si aici nu ma refer doar atunci cand esti in compania unei fete, parca nu as schimba nimic din el. Atrage chestia asta mai mult decat ti-ai imagina.
  • Multumesc, inca o data. Stiam ca intr-un fel ma vei intelege si ma bucur ca sunt momente in care ma apreciezi in secret.
  • Nesimtit ca de obicei, dar se accepta de data asta. Ai de gand sa mai ramai? Imediat vine H si s-ar putea sa iti ceara si ea o portie de explicatii.
  • Nu imi fac eu griji in privinta asta. Mai raman, normal. Ieri am lasat treaba neterminata.

 

Se uita la mine cu o sclipire interesanta in ochi. Ii placea cand ma vedea asa sigur pe mine, ii placea modul in care am evoluat, chiar daca de multe ori nu era de acord cu tot ce faceam.

 

Nu a durat mult si prietena din Grecia a ajuns. Nu trada nici o emotie. Nu stiam in care parte a balantei ma aflu. Se comporta normal si incerca sa ma fixeze cu privirea cat mai putin posibil. Eu, insa, ma uitam la ea insistent.      Prindeam mereu fractiunile de secunda cand se uita si ea la mine, intorcand capul foarte repede cand dadea de ochii mei. Parca era o pustoaica rusinoasa langa un tip pe care il placea. Ma gandeam din ce in ce mai mult ca daca nu termina cu ipostaza asta imi va pieri tot interesul pe care il aveam. In mod normal mi-ar fi placut situatia, insa nu cu una ca ea. Avea cativa ani peste varsta la care trebuia sa faca asa ceva. Eu voiam sa se comporte pe masura varstei ei. Sa ma faca sa o doresc prin calitatile pe care doar o femeie le are, nu si o fata.

 

La un moment dat B iesise din bucatarie. Am ramas doar noi doi. Eu stateam in picioare, destul de aproape de ea, cu mainile incrucisate si ii studiam fiecare gest, cand, o vad ca se ridica si ea de pe scaun, se apropie de mine, isi trece incet degetele pe linia barbiei mele si imi sopteste cu o voce care a facut sa mi se ridice instantaneu parul de pe mana: “astazi nu mai scapi”.

 

In sfarsit stiam cum sta treaba. Tot ce s-a intamplat ieri nu a facut-o decat sa isi doreasca si mai mult sa “ma aiba”. Probabil era un lucru la care nu se astepta si mai mult decat atat, ceva cu care nu prea era obisnuita, mai ales de la unul ca mine. Eram tanar, sangele imi fugea prin vene, la o asemenea oferta cum mi-a facut ea, ar fi trebuit sa fiu mai mult decat de acord, doar ca eu procedasem diferit. Toate discutiile cu ea de pana atunci, fata pe care i-o aratasem pana in acel moment, o faceau sa ma vada diferit decat lasau trasaturile specifice varstei mele sa se vada.

 

A facut doi pasi inspre usa, era cu spatele la mine, si-a descheiat cativa nasturi de la camasa si a intors capul putin pe spate, uitandu-se la mine cu o privire mai mult decat provocatoare. Am inteles imediat mesajul si am urmat-o in camera. O lasam pe ea sa ia initiativa, sa faca tot ce ii trece prin cap. Nu incercam sa ma impun deloc, ba chiar eram curios sa vad pana unde are de gand sa mearga.

 

A fost o scena aproape ca in filme. Sarutari, mangaieri, romantism, stia ce face, era stapana pe situatie, iar in pat…doar cuvinte de lauda. Era ceva cu care nu eram obisnuit, nu mai experimentasem pana atunci si pot sa spun ca varsta isi arata…experienta.

 

Au fost momente in care am incercat si eu sa iau initiativa, asa cum eram obisnuit, insa gesturile ei imi indicau sa nu fac acest lucru. O lasam pe ea sa puna stapanire pe situatie, pe corpul si mintea mea. Imi placea ce se intampla si incercam sa ma bucur cat mai mult de moment. Eram…multumit.

 

Stateam amandoi pe spate, cu ochii in tavan. Nu erau urme ale actiunilor de mai devreme, poate doar parul ei care era putin ravasit si pielea care incepea sa aiba reactii de la efort. Era liniste. Se auzea doar respiratia ei inca greoaie, si cum, din cand in cand, isi trecea unghiile pe deasupra cearceafului, zgariindu-l foarte usor.

 

Mi-am intors incet privirea catre ea. Parul luase in sfarsit o pauza si se odihnea dezordonat pe perina. Forma gatului, maxilarul putin iesit in evidenta, umerii dezgoliti, sanii fermi, atintiti la fel ca privirea, spre tavan, coapsele voluptoase, pe care am mai descoperit un tatuaj, toate acestea le admiram la ea si simteam cum ma pierd in frumusetea intregului pe care il construiau. Eram impresionat de ea si mai ales multumit de mine ca am reusit sa am asemenea femeie langa mine.

 

  • Sa stii ca nu m-as fi gandit ca vizita mea la B va duce la asa ceva.
  • Anii trecuti cand ai mai venit nu aveai parte de asa ceva?
  • Au mai fost si astfel de episoade, dar niciodata aici. Nu ma gandeam ca voi ajunge sa fac asta la ea in casa, cu cineva pe care l-am intalnit aici.
  • Toate au un inceput.
  • Asa e, iar inceputul acesta imi place foarte mult.
  • Da? Ce iti place asa mult la el?
  • Nu stiu…mi-au placut momentele petrecute cu tine de la inceput. Stiu ca am apucat sa vorbim doar cateva ore, insa eu sunt o persoana careia nu-i trebuie mult sa se hotarasca, iau decizii foarte rapid, mai ales daca imi place un lucru. Atunci cand ti-am soptit la ureche ca te astept inapoi aici, nu ma refeream ca vreau sa ma culc cu tine, insa modul in care tu ai reactionat mi-a placut la nebunie. Mi-ai trezit intradevar interesul si am stiut ca trebuie sa te am!
  • Esti sigura ca nu sunt eu cel care te-a avut?
  • Crede-ma dragul meu, eu te-am avut pe tine!
  • Bine draga, o lasam asa cum vrei tu, de data asta, data viitoare poate lucrurile nu mai stau la fel.

 

Ma uitam la ea cu foarte mult subinteles, iar in ochii ei vedeam semnele de intrebare. Se gandea oare ce va mai urma, ce o mai poate mira la acest pusti care i-a captat atentia.

Capitolul IX

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s